Se schimbă Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală – se elimină 3 declarații

Finanţele au publicat azi o serie de propuneri pentru modificarea Codului fiscal (CF) şi Codul de procedură fiscală (CPF). Oficialii comentează că măsurile sunt de simplificare. Printre principalele propuneri de modificări sunt unele cu impact, cum ar fi prelungirea neimpozitării profitului reinvestit sau modificarea prevederilor referitoare la măsurile aplicabile contribuabililor care își recapătă codul de TVA anulat de Fisc. De asemenea, se introduce un regim special de TVA pentru agricultori. Finanţele suspendă trei declaraţii fiscale.

Iată unele dintre principalele propuneri:

– (CPF) Extinderea documentelor acceptate ca dovadă a plății în relația cu instituțiile publice, pentru toate modalitățile de plată existente la nivel național (internet banking, mobile banking, terminale de plata și ATM-uri aparținând instituțiilor de credit).

Motivaţia Ministerului: Încurajarea utilizării mijloacelor de plată moderne de către cetățeni prin reglementarea acceptării ca dovadă a plății, de către toate instituțiile publice, a documentelor care atestă realizarea tranzacțiilor atât la ghișeu, cât și în online. Astfel vor fi recunoscute ca dovadă a plății, documentele printate în electronic, declarația pe propria răspundere cuprinzând detaliile plății, inclusiv transmiterea datelor în format electronic către instituțiile prestatoare care au aplicații de furnizare a serviciilor online. Verificarea încasării sumelor se realizează de către instituțiile publice. Beneficiarii măsurii: Orice cetățean care achită impozite, taxe sau alte obligații către instituțiile publice întrucât poate beneficia imediat de un serviciu public, indiferent de metoda utilizată.

Beneficiarii măsurii: Orice cetățean care achită impozite, taxe sau alte obligații către instituțiile publice întrucât poate beneficia imediat de un serviciu public, indiferent de metoda utilizată.

Exemplu: O persoană care își plătește taxele de pașaport prin internet banking sau mobile banking, când merge la ghișeul instituției pentru depunerea documentelor și ridicarea pașaportului, poate prezenta ca dovadă a plății un print de pe telefon sau calculator sau completa o declarație pe proprie răspundere cu detaliile plății. Dacă instituția către care trebuie să facă dovada plății are dezvoltate aplicații interactive, atunci cel care face plata poate transmite electronic dovezi ale plății.

– (CPF) Dezvoltarea metodelor de blocare/deblocare a conturilor bancare în timp real/prin intermediul schimbului de informaţii şi documente în mediu electronic, între administraţia fiscală şi instituţiile de credit la care aceşti contribuabili au deschise conturi bancare. Motivația și avantajele măsurii: Înlăturarea deficiențelor legate de întârzierea ridicării măsurii popririi conturilor bancare în cazul stingerii obligațiilor fiscale, întârzieri care, de cele mai multe ori, afectează activitatea contribuabililor.

Efecte: – în situaţia actuală:

• organul fiscal central înfiinţează poprirea asupra conturilor bancare, la toate băncile unde debitorii deţin conturi;
• toate băncile indisponibilizează sumele din conturi şi le virează în conturile bugetare;
• după stingerea obligaţiilor datorate de debitori, organul fiscal transmite electronic către Unitatea de Imprimare Rapidă Valcea (UIR), decizia de ridicare a popririi, iar aceasta este comunicată de UIR băncilor, prin poştă. Timpul în care ajunge la bancă decizia de ridicare a popririi este de minimum 10 zile, timp în care toate conturile contribuabilului rămân blocate;
• în practică, pentru a evita blocarea pe o perioadă îndelungată, contribuabilii se prezintă la fisc și solicită să primească și să ducă personal la bănci scrisorile de ridicare a popririi;
• daca sumele virate de bănci sunt mai mari decât obligaţia fiscală supusă executării, diferențele de sumele se restituie debitorilor, ulterior, la cererea acestora, după o perioadă de timp pe care o considerăm nerezonabilă.

– După aplicarea măsurii propuse:

• organul fiscal central transmite electronic către un Punct central constituit la nivelul ANAF, adresele prin care se înfiinţează poprirea.
• Punctul central, transmite electronic către bănci, adresele prin care se înfiinţează poprirea, însă solicitarea pentru virarea în conturile bugetare se va realiza numai în limita obligatiei supusă executării, restul sumelor existente în conturi fiind la dispoziţia contribuabililor.
• pe baza schimbului electronic de informaţii între Punctul central si bănci, în momentul în care se constată că s-au realizat integral obligațiile pentru care s-a înfiinţat proprirea, se transmite electronic decizia de ridicare a popririi.
• timpul estimat de realizarea a ridicării popririi este de câteva ore de la momentul în care s-a constatat realizarea creanţei pentru care s-a infiinţat poprirea.

– (CF) Modificarea prevederilor referitoare la măsurile aplicabile contribuabililor care își recapătă codul de TVA după ce acesta a fost anulat organele fiscale, astfel:

• să refactureze cu TVA către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care nu au avut cod de TVA ( astfel își recuperează TVA-ul pe care l-au plătit statului fără a avea posibilitatea să-l încaseze de la clienți în perioada în care au avut codul anulat).
• beneficiarii lor să poată să deducă acest TVA pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care furnizorul a avut codul anulat .
• pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care contribuabilii au codul anulat să poată deduce TVA după reînregistrare În prezent toate aceste drepturi nu pot fi exercitate.

– Extinderea perioadei de aplicare a facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, fără limită de timp. Conform actualelor reglementări facilitatea era aplicabilă numai până la data de 31 decembrie 2016.

– Introducerea unor prevederi referitoare la deducerea cheltuielilor efectuate de agenții economici cu pregătirea teoretică și/sau practică a elevilor și studenților și a altor categorii de persoane care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare într-un cadru instituționalizat, potrivit legii.

În prezent, există doar reguli care permit scăderea din impozitul pe profit a cheltuielilor cu burse private acordate de persoanele juridice elevilor, studenților și doctoranzilor, în anumite limite.

– Reducerea plafonului capitalului social la înființare de la 25.000 euro la 10.000 euro (echivalentul a 45.000 de lei), nivel de la care contribuabilii pot opta să nu aplice regimul pentru microîntreprinderi. În cazul contribuabililor deja înființați, care au avut un capital social mic, dar care îl majorează la 45.000 lei( minimum), pot opta pentru a nu mai aplica regimul de impozitare pentru microîntreprinderi.

– Includerea în Codul fiscal, în categoria veniturilor exceptate de plata contribuţiilor sociale obligatorii, a remuneraţiei brute primite pentru activitatea prestată de zilieri 3 Motivația și avantajele măsurii – doar o corelare de ordin tehnic a reglementărilor Codului fiscal cu cele ale Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

– Introducerea Regimului special de TVA pentru agricultori.

Principalele elemente ale regimului explicate de Ministerul Finanţelor:

• Agricultorii nu deduc TVA pentru achiziții, dar nici nu colectează TVA pentru vânzări de produse agricole/prestări de servicii agricole, indiferent de cifra de afaceri realizată și nu țin nici un fel de evidențe în scopuri de TVA (cu excepția operațiunilor intracomunitare);
  • Agricultorii care aplică regimul special vor fi înscriși într-un registru special, iar beneficiarii acestora vor avea obligația de a menționa achizițiile efectuate de la agricultori într-o evidență distinctă;
  • Regimul este opțional, agricultorii putând opta pentru a aplica regimul normal de TVA dacă acesta îi avantajează;
  • Cei care în prezent sunt înregistrați în scopuri de TVA pot renunța în favoarea aplicării regimului special pentru agricultori.
  • Vor trebui să se înregistreze în scopuri de TVA doar agricultorii care desfășoară și alte activități economice decât cele agricole (care nu pot intra sub incidența regimului special), dacă din acele activități depășesc plafonul de 220.000 de lei (de exemplu un agricultor realizează și servicii de restaurant din care depășește plafonul de 220.000 lei)

Motivația și avantajele măsurii, din punctul de vedere al Ministerului Finanţelor : Acest regim simplificat se implementează ca urmare a dificultăților majore pe care le întâmpină agricultorii în aplicarea regimului normal de TVA. Pentru livrările de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligațiile ce revin celor care
aplică regimul normal de TVA, respectiv: să se înregistreze în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire de 220.000 lei, să colecteze TVA, emită facturi, să țină jurnale de vânzare/cumpărare sau alte evidențe în scopuri de TVA, să depună decontul de TVA, etc.

– Modificarea regulilor de ajustare a TVA în cazul bunurilor de capital, în sensul renunțării la ajustarea unică și aplicare unei ajustări anuale pentru o cincime/o două zecime din taxa aferenta bunului de capital

Motivația și avantajele măsurii – măsura se impune pentru a evita procedura de infringement, ca urmare a deschiderii unui dosar EU PILOT de către Comisia Europeană pe acest aspect. Bunurile de capital reprezintă în principal imobilele și toate activele corporale fixe amortizabile. Prin lege se stabilește că în cazul acestor bunuri de capital există o perioadă de ajustare de 5 ani pentru activele corporale și de 20 de ani pentru imobile.

În cadrul perioadei de ajustare:

• dacă contribuabilul utilizează bunurile de capital numai pentru operațiuni cu drept de deducere ( vânzări cu TVA sau scutite cu drept de deducere), își păstrează dreptul de deducere exercitat la momentul achiziției bunului de capital.
• dacă contribuabilul va utiliza bunurile pentru operațiuni fără drept de deducere ( ex. vânzarea sau închirierea de imobile în regim de scutire fără drept de deducere), trebuie să opereze o ajustare în favoarea statului a taxei deduse în funcție de perioada rămasă din perioada de ajustare ( 5 ani/20 de ani) în care bunul nu mai este utilizat pentru operațiuni cu drept de deducere. În prezent persoanele care au dedus TVA pentru achiziția unui imobil și după o perioadă închiriază acest imobile în regim de scutire, vor trebui practic să restituie statului o parte din TVA dedusă, dar ajustarea este ”one off”. Măsura prezintă reale avantaje de cash-flow conform exemplului de mai jos.

Beneficiarii măsurii: orice contribuabil care alocă bunurile de capital unei activități scutite de TVA, dar mai ales dezvoltatorii imobiliari și persoanele cărora li se anulează codul de TVA ( aceștia erau afectați la anularea codului datorită sumelor mari de TVA pe care trebuiau să le restituie la buget ca efect al ajustărilor de TVA pentru bunuri de capital).

Exemple: O societate deţine un imobil care a fost construit în anul 2009, a dedus TVA de 6 milioane lei pentru achiziţia acestuia. În anul 2016, se închiriază o parte din bunul imobil reprezentând 5 cca. 40% din suprafaţa acestuia, în regim de scutire de TVA. Persoana respectivă trebuie să ajusteze în anul 2016 taxa dedusă iniţial, proporţional cu suprafaţa de 40% închiriată în regim de scutire. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 2009 şi până la finele anului 2028.

Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, la schimbarea destinaţiei unei părţi din clădire, astfel: – pentru perioada rămasă, 2016 – 2028 = 13 ani, taxa se ajustează astfel: – 6.000.000 lei x 40% = 2.400.000 lei, reprezintă partea de TVA supusă ajustării. Ajustare negativă în anul 2016: 2.400.000/20 x 13 = 1.560.000 lei ( este echivalentă cu restituirea la buget a unei părți din taxa dedusă) Modificarea propusă va schimba modul de calcul al ajustărilor, acestea nu vor mai fi efectuate ”one off” ci se vor efectua ajustări de 1/5, sau 1/20 anual în perioada de ajustare. Pe acest exemplu în perioada 2016 – 2028 se va efectua ajustarea în fiecare an a sumei de 120.000 lei ( 2.400.000/20), în loc să se facă o singură ajustare de 1.560.000 lei în anul 2016.

– Abrogarea prevederilor referitoare la Registrul operatorilor intracomunitari (ROI). “Eliminăm obligația de înregistrare în ROI a contribuabililor care efectuează operațiuni intracomunitare (livrări intracomunitare, achiziții intracomunitare ș.a ) pentru că aceasta presupune prezentarea a numeroase documente ( ex. cazierul judiciar). Au fost dezvoltate alte pârghii, mai eficiente, pentru prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește operațiunile intracomunitare. Se reduc astfel sarcinile administrative pentru operatorii intracomunitari”, spun Finanţele.

Se elimină trei declaratii

Suspendarea până la data de 31 decembrie 2019, a obligației depunerii a trei declarații informative (cod 392A, 392B și 393) Declarația 392A –se depune de către plătitorii de TVA cu o cifră de afaceri mai mică de 220.000 lei. Declarația trebuie să conțină defalcat suma totală a vânzărilor efectuate. Declarația 392B – se depune de neplătitorii de TVA. Declarația trebuie să conțină suma totală a vânzărilor și a cumpărărilor. Declarația 393 – se depune de plătitorii de TVA care prestează servicii de transport internaţional. Declarația trebuie să conțină suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane.

ACCIZE

– Eliminarea obligației de înregistrare la autoritatea competentă a operatorilor care comercializează angro și en detail produse accizabile.

– Antrepozitarii autorizați pentru producția de vin nu vor mai avea obligația de constituire a garanției minime și nici obligația de respectare a condiției referitoare la existența unui capital social minim, stabilit în funcție de nivelul producției.

– Eliminarea obligației de păstrare timp de 24 de ore, pentru un eventual control, a materiilor prime accizabile recepționate în antrepozitele fiscale de productie.